O zi minunata la strand

In sfarsit a trecut frigul ! Ma cam saturasem de stat numai in casa ! Si ce timp splendid afara ! Pe la 11 mi-am impachetat prosopul, o sticla de apa minerala, lotiunea de soare, o mica gustare si mi-am pus curul in masina sa plec la strand .
Normal, ca ar fi fost mai bine sa plec cu bicicleta, dar sa mergi cu bicicleta pe soarele asta … e ca si cum ai merge cu tramvaiul in aglomeratie ! Si pe jos, chiar ca nu am chef ! Asa ca am plecat cu masina !
Cu cat ma apropiam mai mult de strand, cu atat se inmulteau biciclistii, bine dispusi, unii langa altii, ocupand toata strada, cu ochelari de soare pe nasuri si cu portbagajul de la bicicleta incarcat cu tot ce vrei (saltele de plaja, umbrele, genti frigorifice sau cu propiile progenituri).
Ai putea crede ca au fost alungati de acasa si sunt pe cale sa-si caute alt domiciliu … dar de fapt se duc si ei, tot la strand.
Cu o incredere oarba in Dumnezeu si in rabdarea mea, se penduleaza in fata masinii, dar eu nu ma las descurajat si caut din privire un loc de parcare . Cel mai bine ar fi, daca as gasi unul cat mai aproape de intrare si daca s-ar putea si la umbra! Caut cam o jumatate de ora, si in sfarsit gasesc unul cam la trei kilometri distanta de intrare, fara pic de umbra, unde parcarea era strict interzisa fiind un drum pentru biciclete. Dar, ce sa fac daca era liber? Batutii in cap, de care vorbeam mai sus ,nu-l foloseau! Preferau soseaua. Asa ca am facut doar un fel de schimb de locuri.
Nu a trebuit sa merg prea mult de la locul de parcare, ca a si inceput coada de la casa de bilete. In fata mea, vreo patru mosnegi cu echipament de sport, se laudau ca au mers cu bicicleta 30 de kilometri si acum au de gand sa inoate, vreo 30 de ture de bazin. Ce triatlon interesant! Sa vii cu bicicleta la strand, sa inoti si sa pleci acasa cu salvarea!
Vreo trei pustani, se baga in fata cu tupeu la coada si la indemnul meu politicos sa se aseze ca toata lumea la rand , mi-au raspuns tot asa de prietenos „tine-ti gura, mai, aratura”.
Nu i-am bagat in seama. De ce sa-mi stric eu ziua asta asa de faina? Stau linistit, mai departe la coada si am doar grija sa nu-mi dispara portofelul in aglomeratia asta. Uff! In sfarsit am intrat. Caut un loc pe iarba din jurul bazinului si in sfarsit gasesc unul, unde sa-mi pot intinde prosopul meu original de „aratura”, pe un musuroi de furnici si ceva resturi de cartofi prajiti. Langa mine, o trupa de tineri cu casetofonul la maxim, ascultau muzica techno. M-am intins la soare, hotarat sa nu las pe nimeni si nimic sa-mi strice ziua asta splendida!
M-am uns pe corp cu o lotiune de soare ieftina, unsuroasa si cu un miros cam dubios, fapt care a starnit imediat interesul albinelor si viespilor, si au inceput sa-mi dea tarcoale !
Ce frumoasa poate fi viata uneori !
Cam dupa o ora de leneveala in soare, mi s-a facut cam sete, asa ca m-am ridicat in picioare si am desfacut sticla de apa minerala. Tocmai cand beam cu sete din sticla, ma trezesc cu o lovitura de minge de fotbal in ceafa. Capul mi s-a dus instinctual inainte,iar gatul de la sticla a alunecat mai adanc in gura, luand cu el si o bucata de incisiv! Ma intorc si ce surpriza!!! In fata mea statea pustiul de la casa, care mi se adresase asa de politicos! De data asta a fost si mai dragut! „Da mingea aia odata, bai, laba !”Bineinteles ca, nu am putut sa-i spun nu, asa ca i-am azvarlit mingea in brate.
O gura de apa minerala nu a putut sa ma invioreze, asa ca dupa ce l-am rugat pe vecinul meu de prosop, sa aiba un pic grija de lucrurile mele pana inot si eu un pic, am plecat spre bazin. Ah ! Ce minunat arata apa! Si toti piticii astia care alearga in jurul bazinului!!! Unul din ei, din fuga, se opreste cu capul direct in „ouale” mele si incepe sa urle! Maica-sa incepe si ea sa urle la mine: „cum de te-ai gasit si tu sa te plimbi pe langa bazin, tocmai acum, cand baietelul meu alearga?”. Imi pare rau! Dar ce sa fac? Ar fi trebuit sa am mai multa grija!
In sfarsit in apa! Ce minunat e! Lotiunea de soare, de la sute de trupuri, pluteste pe deasupra apei, iar cu ochii injectati de clorul din apa, vezi lumea asa, parca printr-un voal! Ma scufund cu capul in apa si tocmai cand savuram trecerea la apa rece, de la pipi cald care plutea la suprafata apei, ma trezesc in spinare cu un copil care a sarit de la trambulina de trei metri! Ies imediat la suprafata sa-mi cer scuze si constat ca e acelasi copil care mai inainte se ciocnise de mine! Ce dragut! Sper ca nu s-a lovit prea tare! Si mai ales sper sa nu planga si sa-l auda maica-sa. Intr-adevar, dupa ce i-am facut cadou ceasul meu, s-a potolit ca prin minune din plans! Ia, sa ies eu afara din apa si sa ma intind mai bine la soare – mi-am spus!
Cand am ajuns la locul meu, vecinul care trebuia sa aiba grija de lucrurile mele nu mai era acolo si nici portofelul meu! Doar cainele lui, statea linistit pe prosopul meu, si-mi manca snitelul din pachet, pe care l-a scurt timp dupa aia, l-a „eliberat” in adidasul meu! Ce caine educat!!! In definitiv ,sunt un tip echilibrat si destul de calm! Dar acum ,chiar ca mi s-a ridicat adrenalina la rosu!
Mi-am impachetat lucrurile mele in rucsac si catelul vecinului, in geanta lui frigorifica! De pe mobilul vecinului am format un numar de la sexhotline, dupa care l-am aruncat pe acoperisul de la vestiare. Casetofonul feciorilor, care oricum, ne bombarda cu muzica fierbinte tehno, l-am pus sub dus sa se mai racoreasca un pic, dupa care am facut o vizita pe terenul de fotbal, prietenului meu mai tanar! I-am luat mingea din mana si cu un sut, de la un metru distanta, l-am nimerit direct in fata aia senina si mirata in acelasi timp! In timp ce era cu mana la nas, ca sa-si opreasca sangele, am profitat de ocazie si am aprins un mic foculet cu servetelele din rucsacul lui. Aproape ca m-am linistit. Ma indrept hotarat spre iesire si pe malul bazinului, ma intalnesc cu prietenul meu de la trambulina! Profit de ocazie, ca toti se uitau cum unul din bunicii sportivi era scos pe targa din incinta strandului, si-l las in fundul gol, iar slipul i-l atarn de o craca, destul de inalta ca sa nu poata ajunge la ea!
La iesire mai mi-arunc odata ochii in urma. Fotbalistul topaie cu mana la nas pe rucsacul in flacari(focul a cuprins intre timp si rucsacurile colegilor). Piticul de la trambulina facea exercitii de sarituri in inaltime, ca sa ajunga la chiloti , inconjurat de fetite vesele si spirituale. Dragul meu vecin cauta cu disperare cainele, iar mobilul imi facea cu ochiul de pe acoperis! Taxele cred ca se ridicase pana acum la cateva zeci de euro!
Cand am ajuns la masina, am gasit o amenda in geam! O iau, o citesc cu atentie dupa care o mestec pe indelete si o inghit! Ma urc in masina , care dogorea ca un cuptor incins la maxim, si ma gandesc! „Chiar ca, e o chestie relaxanta o zi la strand!”
Acest articol a fost publicat în Umor. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la O zi minunata la strand

  1. clorofila spune:

    Asa-i ce dulce e razbunarea ?!😀

  2. iulia spune:

    superb :))dar sa stii ca te descurci la relaxat, ursulica… :))

  3. ingenua spune:

    Calm ardelenesc, toata ziua, buna ziua:))

  4. Sandu spune:

    Razbunare sa fie, daca o cer interesele partidului, dar s-o stim si noi!Parol!

  5. agrisan spune:

    Dragul meu, desi m-am obisnuit intru catva cu scrierile tale, de fiecare data cand citesc una noua raman ca la … cele mai grele exercitii de sub cupola circului: mult de uimire. Doar ca ale tale sunt exercitii splendide ale mintii tale sclipitoare.

  6. agrisan spune:

    Scuze: am vrut sa spun „mut de uimire” in loc de „mult de iubire”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s